ÎNTREBARE privind stadiul realizǎrii investiţiei „Lǎrgire la 4 benzi a DN 7 pe tronsonul Bâldana – Titu km 30+950-52+350”

ADRESATĂ:   Domnului Dan Marian COSTESCU, Ministrul Transporturilor           

DE CĂTRE: Domnul Deputat Ionuţ SĂVOIU

Circumscripţia electorală: 16

Colegiul electoral: 7

Grupul parlamentar: PSD

OBIECTUL ÎNTREBĂRII: Stadiul realizǎrii investiţiei „Lǎrgire la 4 benzi a DN 7 pe tronsonul Bâldana – Titu km 30+950-52+350” 

Domnule Ministru, 

În baza Hotărârii de Guvern nr. 1082 din decembrie 2013 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 505/2009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Lărgire la 4 benzi DN 7, Bâldana-Titu, km 30 + 950-km 52 + 350″, în Bugetele de Stat pe anii 2014 – 2015 – 2016, au existat credite bugetare şi de angajament lasând astfel posibilitatea derulǎrii achiziţiei publice a lucrǎrilor de execuţie pentru obiectivul de investiţii „Lǎrgire la 4 benzi a DN 7 pe tronsonul Bâldana – Titu km 30+950-52+350”.

Tot în acest sens, a fost adoptatǎ în iulie 2014 şi Hotǎrârea de Guvern nr. 648 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Lărgire la 4 benzi DN 7,  Bâldana-Titu, km 30+950 – km 52+350″.

Totodatǎ, în Master Planul General de Transport al României (MPGT) aprobat de Comisia Europeanǎ în anul 2015, regǎsim proiectul Transregio Chindia A1 – Titu – Bâldana – Târgovişte în cadrul Capitolului IV – proiecte noi identificate în MPGT – TRANSREGIO/EUROTRANS cu sursǎ de finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regionalǎ (FEDR) pentru perioada de programare 2014 – 2020. Acelaşi proiect îl regǎsim şi la poziţia 2 în cadrul Anexei 10.13 – Lista proiectelor prioritizate pentru drumuri transregio (în anexǎ). Precizez cǎ proiectul este cuprins atât în varianta MPGT Anexa I având clauzǎ de reformǎ structuralǎ, cât şi în varianta MPGT Anexa II fǎrǎ clauzǎ de reformǎ structuralǎ.

Proiectul menţionat este sectorizat în douǎ tronsoane astfel: A1 – Titu – Bâldana cu tip drum 1×1 pe 30 de kilometri şi Bâldana – Târgovişte având tip drum 2×2 pe 42.3 de kilometri (Anexez extras MPGT Sector rutier – Lista proiecte drumuri Trans – Regio).

Deşi procedura de achiziţie publicǎ a contractului de lucrǎri a fost lansatǎ prin publicarea anunţului de participare nr. 159462/13.05.2015 acesta a fost anulatǎ în cursul lunii noiembrie 2015, în vederea revizuirii proiectului şi a documentaţiei de atribuire. Anularea procedurii de achiziţie publicǎ a fost justificatǎ de conducerea CNADNR ca urmare a unor repetate amânǎri ale termenelor de depunere, cauzate de numeroase solicitǎri de clarificǎri.

În Legea Bugetului de Stat pe 2016 existǎ credite angajament în cuantum de 10.297 mii lei, fapt care permite demararea procedurii de achiziţie publicǎ pentru obiectivul de investiţii „Lǎrgire la 4 benzi a DN 7 pe tronsonul Bâldana – Titu km 30+950-52+350”, însǎ trebuie spus cǎ nu existǎ sumǎ prevǎzutǎ la poziţia credite bugetare pentru derularea efectivă a lucrǎrilor în 2016.

Domnule Ministru,

Având în vedere cele relatate mai sus, obligaţia respectǎrii angajamentelor asumate de Guvern în MPGT privind investiţia menţionatǎ şi stimularea investitorilor de prestigiu în cercetare şi dezvoltare, precum şi angajamentul Guvernului României asumat încǎ din anul 2007 faţǎ de Renault Tehnologie Roumanie prin încheierea Memorandumului cu privire la ansamblul de măsuri necesare la realizarea proiectului de investiţie a centrului de cercetare ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi studii de inginerie în domeniul automobilului, care în mod specific cuprinde printre altele lărgirea la patru benzi a tronsonului de drum naţional Bâldana – Titu şi realizarea unei legǎturi rapide la autostrada A1, vă solicit respectuos răspuns la următoarele întrebǎri:

  1. Vǎ rog sǎ precizaţi dacǎ tronsonul A1 – Titu – Bâldana aşa cum este prevǎzut în sectorizarea din MGTR cu tip drum 1×1 include proiectul „Lǎrgire la 4 benzi a DN 7 pe tronsonul Bâldana – Titu km 30+950-52+350” astfel încât aceastǎ investiţie sǎ poatǎ fi finanţatǎ din POIM 2014 – 2020?
  2. Care este data la care se va relua procedura de achiziţie publicǎ pentru realizarea investiţieiBâldana – Titu km 30+950-52+350”?
  3. Aveţi în vedere ca la rectificarea Bugetului de Stat pe anul 2016 să se aloce credite bugetare suficiente pentru demararea în condiții normale, în cursul acestui an, a lucrǎrilor pentru execuţia obiectivului de investiţii „Lǎrgire la 4 benzi a DN 7 pe tronsonul Bâldana – Titu km 30+950-52+350”?

 

ANEXEZ:

  • Fişa obiectivului/proiectului/categoriei de investiţii „Lǎrgire la 4 benzi DN 7, Bâldana – Titu km 30+950-52+350” – Anexa nr. 3/24/29, Cod obiectiv 820 (cf. extrasului din Legea bugetului de stat pe anul 2016);
  • Anexa 10.13 – Lista proiectelor prioritizate pentru drumuri transregio;
  • Extras MPGT Sector rutier – Lista proiecte drumuri Trans – Regio.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie,

Deputat IONUŢ SĂVOIU

Data: 25.04.2016

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=45827&idl=1

Be Sociable, Share!

ÎNTREBARE privind asigurarea realizǎrii lucrǎrilor de întreţinere şi reparaţii curente a drumului naţional DN 7 în localitǎţile Lunguleţu şi Slobozia Moarǎ, judeţul Dâmboviţa

ADRESATĂ:   Domnului Dan Marian COSTESCU, Ministrul Transporturilor           

DE CĂTRE: Domnul Deputat Ionuţ SĂVOIU

Circumscripţia electorală: 16

Colegiul electoral: 7

Grupul parlamentar: PSD

OBIECTUL ÎNTREBĂRII: asigurarea realizǎrii lucrǎrilor de întreţinere şi reparaţii curente a drumului naţional DN 7 în localitǎţile Lunguleţu şi Slobozia Moarǎ, judeţul Dâmboviţa

 

Domnule Ministru,

În baza Hotărârii de Guvern nr. 1082 din decembrie 2013 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 505/2009 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Lărgire la 4 benzi DN 7, Bâldana-Titu, km 30 + 950-km 52 + 350″, în Bugetele de Stat pe anii 2014 – 2015 – 2016, au existat credite bugetare şi de angajament lasând astfel posibilitatea derulǎrii achiziţiei publice a lucrǎrilor de execuţie pentru obiectivul de investiţii „Lǎrgire la 4 benzi a DN 7 pe tronsonul Bâldana – Titu km 30+950-52+350”.

Tot în acest sens, a fost adoptatǎ în iulie 2014 şi Hotǎrârea de Guvern nr. 648 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Lărgire la 4 benzi DN 7,  Bâldana-Titu, km 30+950 – km 52+350″. 

Deşi procedura de achiziţie publicǎ a contractului de lucrǎri a fost lansatǎ prin publicarea anunţului de participare nr. 159462/13.05.2015 acesta a fost anulatǎ în cursul lunii noiembrie 2015, în vederea revizuirii proiectului şi a documentaţiei de atribuire. Anularea procedurii de achiziţie publicǎ a fost justificatǎ de conducerea CNADNR ca urmare a unor repetate amânǎri ale termenelor de depunere, cauzate de numeroase solicitǎri de clarificǎri.

Deoarecere tronsonul de drum menţionat mai sus a fost în atenţia CNADNR mai mulţi ani la rând pentru modernizare, investiţie mereu amânatǎ, au fost neglijate lucrǎrile de întreţinere şi reparaţii curente necesare pe un drum national cu durata de serviciu depǎşitǎ. Astfel cǎ, starea suprafeţei carosabilului pe aceastǎ rutǎ prezintǎ denivelǎri, fǎgaşe pronunţate şi gropi.

Mai mult decât atât, dezvoltarea economicǎ a unitǎţilor industriale mai vechi şi nou înfiinţate din oraşele Titu şi Gǎeşti a avut un impact semnificativ în creşterea transportului auto de mǎrfuri şi persoane, pe relaţia Gǎeşti – Titu – Bucureşti, intensificând traficul şi accentuând deteriorarea suprafeţei carosabile.

Tranzitul traficului greu dinspre Bucureşti cǎtre Titu şi mai departe cǎtre Gǎeşti şi vice – versa se desfǎşoarǎ anevoios şi creazǎ trepidaţii ale imobilelor amplasate în vecinǎtatea drumului naţional, afectând structura de rezistenţǎ a acestora şi provoacǎ permanent poluare fonicǎ şi de aer, precum şi disconfort locuitorilor din localitǎţile Lunguleţu şi Slobozia Moarǎ, la fiecare trecere de vehicul de tonaj greu.

Domnule Ministru,

Având în vedere cele relatate mai sus, vă solicit respectuos răspuns la următoarea întrebare:

        Aveţi în vedere ca la urmǎtoarea rectificare a bugetului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti sǎ se aloce o sumǎ necesarǎ pentru efectuarea în regim de urgentǎ a lucrǎrilor de întreţinere şi reparaţii curente a drumului naţional DN 7 în localitǎţile Lunguleţu şi Slobozia Moarǎ, judeţul Dâmboviţa?

 

Solicit răspuns scris.

                                                                                                      Cu deosebită consideraţie,

                                                          Deputat IONUŢ SĂVOIU

Data: 25.04.2016

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=45826&idl=1

Be Sociable, Share!

INTERPELARE privind fluidizarea traficului pe DN72

Adresată Domnului: Dan Marian Costescu, Ministrul Transporturilor

De către: deputat PSD Ion Eparu, Colegiul 10 Ploiești, Circumscripția electorală: Nr. 31, Prahova

         deputat PSD Ionuţ Săvoiu, Colegiul 7 Titu, Circumscripția electorală: Nr. 16, Dâmboviţa

Domnule Ministru,

Din analiza Master Planului General de Transport al României (MPGT) rezultǎ cǎ în anii 2022/2023 va avea loc execuţia Drumului expres Ploieşti-Târgovişte (Anexa nr. 10.3).

 Vă aducem la cunoștință faptul că pe traseul DN 72, tronsonul Stoeneşti – Ploieşti este extrem de aglomerat din cauze multiple. Pe acest tornson al DN 72, de o parte și de alta a drumului, sunt foarte mulți agenți economici în Parcurile Industriale Ploieşti, respectiv Ariceştii Rahtivani. Acest lucru, coroborat cu existența unor balastiere pe teritorilul comunei Ariceștii Rahtivani (Nedelea, Ariceștii Rahtivani, Târgșor), conduce zilnic la blocaje în circulația pe DN 72 pe acest segment, atât dimineaţa, cât şi seara.

De asemenea, Centura ocolitoare a municipiului Târgoviște, în mod firesc, face parte integrantǎ din acest proiect de investiții. Luând în calcul cele semnalate (din măsurătorile specifice executate, valorile de trafic se ridică la cca. 15000 de vehicule MZA), în opinia noastră, dar și în acord cu opinia generală a celor care utilizează acest drum național, se impune devansarea realizǎrii sectorului de drum expres Ploieşti-Târgovişte.

Domnule Ministru,

 

Faţǎ de cele prezentate mai sus, vǎ solicităm rǎspuns la urmǎtoarele întrebǎri:

  1. În strategia ministerului pe care îl conduceţi există o gândire cu privire la descongestionarea traficului pe DN72? Dacă da, care este aceasta? Dacă nu, ce măsuri consideraţi că ar trebui luate pentru ca în cel mai scurt timp să fie rezolvate problemele ce decurg de aici?
  1. Având în vedere faptul că CNADNR ar trebui să asigure condiții de trafic civilizat pe toate drumurile aflate în subordine, domnule ministru, de ce în zona Crângul lui Bot în permanență mizeria de pe marginea drumului este prezentă, creând o imagine total neplăcută pentru participanții la trafic? 
  1. Aveţi în vedere devansarea termenului de execuţie pentru realizarea Drumului expres Ploieşti-Târgovişte? 
  1. Când aveţi în vedere demararea pregǎtirii proiectului privind realizarea Studiului de Fezabilitate, aprobarea indicatorilor tehnico–economici şi realizarea exproprierilor pentru Drumul expres Ploieşti-Târgovişte?

Solicităm răspuns în scris.

Vă mulțumim.

Deputat, Ion Eparu

Deputat, Ionuţ Săvoiu

Data: 25.04.2016

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=45805&idl=1

Be Sociable, Share!

ÎNTREBARE privind îmbunǎtǎţirea serviciilor de telefonie mobilǎ în reţelele publice

Adresată: Domnului Ministru MARIUS – RAUL BOSTAN

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţionalǎ              

De către dl. Deputat: IONUŢ CRISTIAN SĂVOIU

Circumscripţia electorală: 16

Colegiul electoral: 7

Grupul parlamentar: PSD

Obiectul întrebării: Îmbunǎtǎţirea serviciilor de telefonie mobilǎ în reţelele publice

Domnule Ministru,

Pe tronsoanele de drum DN7 (zona pǎdurii Râioasa) şi DN 71 (în intravilanul comunei Conţeşti) care fac legǎtura între nordul capitalei (şos. Chitila) şi Municipiul Târgovişte, se constată caderi de semnal al rețelelor de telefonie mobilǎ din zonă încǎ de la lansarea acestora până în prezent.

Faţǎ de situaţia prezentatǎ mai sus, vă solicit rǎspuns la urmǎtoarele întrebǎri:

  1. Considerați oportun să se solicite în mod expres furnizorilor de servicii de telefonie mobilă sǎ asigure fǎrǎ excepție continuitatea semnalului pe traseele autostrǎzilor și a drumurilor naţionale acolo unde valorile traficului depașesc un anumit nivel semnificativ de vehicole, respectiv 2000 MZA (medie zilnică anuală), aşa cum reiese din recensǎmintele oficiale ale CNADNR?
  1. Se poate remedia situaţia pe tronsoanele şi localitǎţile menţionate mai sus?

Solicit răspuns scris.

 

 

         Cu deosebitǎ consideraţie,

                                                                                           Deputat Ionuţ Cristian SĂVOIU

 Data: 20.04.2016

http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=45835&idl=1

Be Sociable, Share!

Seminar ”Spațiul și securitatea” – Palatul Foişor, Sinaia

În data de 18 aprilie a.c., am participat la  seminarul cu tema ”Spațiul și securitatea”, organizat de Subcomisia pentru spaţiu a Camerei în parteneriat cu ROSA (Agenţia Spaţialǎ Românǎ), eveniment ce a avut loc la Palatul Foişor din Sinaia.

Pe lângǎ reprezentanţi ai parlamentelor naţionale membre ale EISC (European Interparliamentary Space Conference), respectiv România, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Luxembourg, Polonia, Spania şi Marea Britanie, la seminar au participat şi reprezentanţi ai ESA (Agenţia Spaţialǎ Europeanǎ), precum şi miniştrii, experţi internaţionali în domeniu, inclusiv din partea Parlamentului European şi Comisiei Europene şi reprezentanţi ai unor instituţii publice.

În cadrul seminarului am abordat subiectul privind monitorizarea din spaţiu a fondului forestier, menţionând cǎ “privind dintr-o perspectivǎ economicǎ a aplicaţiilor tehnologiilor spaţiale, consider cǎ inventarierea fondului forestier într-un sistem centralizat poate fi unul din domeniiile în care acestea pot aduce o contribuţie semnificativǎ pentru o mai bunǎ gestionare a unei inestimabile resurse naturale, precum pǎdurea. Introducerea radarului pǎdurilor nu este suficientǎ fǎrǎ integrarea cu un sistem geoinformatic de inventariere şi monitorizare din spaţiu a a fondului forestier.”

Seminarul a oferit o privire de ansamblu a iniţiativelor curente, o actualizare privind implementarea şi adeziunea la cadrul de reglementare, precum şi privind instrumente şi perspective legate de  securitatea, siguranţa şi sustenabilitatea activitǎţilor spaţiale. În particular, seminarul a tratat problemele securitǎţii spaţiului în contextual problemelor actuale şi a impactului acestora asupra activitǎţilor spaţiale din prezent şi din viitor.

Anul acesta Președinția rotativă a Conferinței Interparlamentare Europene privind Spațiul (EISC) este deținută de către Camera Deputaților a Parlamentului României prin Subcomisia pentru Spațiu din cadrul Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Sinaia 1 Sinaia 2 Sinaia 3BACKGROUND INFORMATION:

Conferinţa Europeană Interparlamentară privind Spaţiul (EISC), înfiinţată în anul 1999, favorizează cooperarea între parlamentele naţionale din Europa şi un dialog continuu pe probleme de politică spaţială.

Comisia de bază a Subcomisiei pentru Spaţiu este Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Misiunea subcomisiei este de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană în domeniul spaţiului cosmic. Competenţa subcomisiei constă în reprezentarea Parlamentului României în grupul pentru spaţiu al Parlamentului European, participarea la întâlniri şi conferinţe în domeniu.

Prin Subcomisia pentru Spaţiu, România este stat membru al Conferinţei Europene Interparlamentare privind Spaţiul, organizată sub egida Institutului de Politici Spaţiale Europene al ESA şi a preluat şi a mai deţinut preşedinţia acesteia pe tot parcursul anului 2010, colaborând cu Agenţia Spaţială Română la dezbaterile asupra proiectelor prezente şi viitoare.

             Subcomisia pentru Spațiu a avut o contribuție importantă pe durata președinției din 2010 prin realizarea primei legături între EISC (Parlamentele naționale – domeniul spațial) și Parlamentul European – Intergrupul “Sky and Space”. Această activitate necesită continuare și se înscrie în planurile europene de a realiza o Politică Spațială Europeană unitară. Așadar, preluarea Președinției EISC 2016 reprezintă un pas important pentru implicarea continuă a României în politica spațială europeană și implicit pentru îndeplinirea misiunii Subcomisiei pentru Spațiu, de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană și internațională în domeniul spaţiului cosmic, de creare de condiții favorabile derulării activităților spațiale ale României.

 

În calitate de organizație guvernamentală, Agenția Spațială Română (ROSA) reprezintă Guvernul României în relația cu partenerii internaționali, inclusiv în relația cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Agenția Spațială Română, prin propriul Centru de Cercetare (ROSA Research Centre), desfășoară proiecte de cercetare științifică și dezvoltare în domenii specifice activităţilor spaţiale, urmărind obiectivele generale de a produce știință și tehnologie, de a transfera rezultatele către utilizatori, de a integra domeniile ştiinţifice şi tehnologice avansate pentru realizarea de aplicaţii concrete cu impact socio-economic și de a genera capacitatea de construire și menținere a infrastructurii fizice şi umane.

Be Sociable, Share!

Efectuarea transplantǎrii pulmonare la pacienţii români de cǎtre clinici din România

ÎNTREBARE

Adresată: Domnului Patriciu-Andrei ACHIMAŞ-CADARIU, Ministrul Sǎnǎtǎţii             

 De către dl. Deputat: Ionuţ Cristian SĂVOIU

Circumscripţia electorală: 16

Colegiul electoral: 7

Grupul parlamentar: PSD

Obiectul întrebării: Efectuarea transplantǎrii pulmonare la pacienţii români de cǎtre clinici din România

           Domnule Ministru,

 Transplantul pulmonar a devenit o procedură acceptată pentru boli pulmonare avansate, din 1990 pâna în prezent efectuându-se peste 25.000 de transplanturi în toată lumea.

Transplantul pulmonar este indicat la pacienți suferind de una din bolile la care nu există un tratament eficient și care evoluează relativ accelerat către incapacitatea totală a plămânilor de a-și îndeplini funcția esențială de aducere a oxigenului, conducând la o moarte prematură.

Înlocuirea unui organ foarte grav bolnav cu un altul sănătos, prelevat de la un om care a decedat accidental, reprezintă o soluție radicală, posibil salvatoare a vieții primitorului, în fața incapacității medicinei din zilele noastre de a vindeca boala prin alte mijloace.

Din păcate, în România nu se face în prezent transplant pulmonar. Prin urmare, pacienții cu indicație de transplant sunt referiți catre alte clinici de profil din Europa, cum ar fi Viena, Paris sau clinici din alte țări vestice.

 Domnule Ministru,

Având în vedere numǎrul semnificativ al pacienţilor români aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplant, procedura riguroasǎ de acceptare a dosarului de cǎtre clinicile strǎine, precum şi condiţionarea punerii pacientului pe lista activǎ pentru transplant prin oferirea asigurǎtorului a susţinerii financiare necesare, vă solicit răspuns la urmǎtoarele întrebǎri:

  1. Are în vedere Ministerul Sǎnǎtǎţii efectuarea transplantǎrii pulmonare în România la pacienţii români ?
  2. Ce demersuri veţi întreprinde pentru realizarea transplantǎrii pulmonare în România de cǎtre clinicile de profil ?

 

Solicit răspuns scris. 

Cu deosebitǎ consideraţie,         

Deputat Ionuţ Cristian SĂVOIU                             

Data: 30.03.2016

Be Sociable, Share!

COMUNICAT DE PRESĂ – post-acţiune Adunarea Parlamentarǎ a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (AP SEECP)

IMG_0658

 

În perioada 11-12 martie 2016 a avut loc la Sofia reuniunea Comisiei generale pentru economie, infrastructură şi energie a Adunării Parlamentare a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (AP SEECP) a cărei Preşedinţie a revenit, pentru mandatul în curs, unui  reprezentant al Parlamentului bulgar.

La reuniune au participat reprezentanţi ai delegaţiilor parlamentare participante la AP SEECP, precum şi alţi invitaţi. Din partea Camerei Deputaţilor a participat domnul deputat Ionuţ-Cristian Săvoiu (PSD), desemnat pentru a reprezenta Delegaţia Parlamentului României la AP SEECP.

Pe ordinea de zi a reuniunii a figurat tema „Îmbunătăţirea infrastructurii în Europa de sud-est – accelerarea proiectelor prioritare”, având loc dezbateri privind adoptarea unui raport şi a unei rezoluţii care ating aspecte legate de aceastǎ temǎ. Documentele astfel adoptate vor fi avansate spre urmǎtoarea sesiune plenară a AP SEECP.

 În cadrul reuniunii au reieşit trei posibile teme pentru a fi considerate cu prilejul următoarelor reununi ale acestei Comisii din mandatul 2016/2017, şi anume:

  1. “Energia verde – experienţa, bune practici și proiecte viitoare” (propusă de reprezentantul Parlamentului din Muntenegru)
  2. “Criza migrației și impactul acesteia asupra economiilor naționale” (propusă de reprezentantul Parlamentului din Slovenia)
  3. “Reducerea dependențelor legate de aprovizionarea cu energie în regiunea Europei de Sud-Est “ (propusă de reprezentantul Parlamentului din România).

Comisia generalǎ a decis că aceste propuneri trebuie să fie discutate mai întâi la nivelul delegaţiilor naționale și, pe această bază, sǎ stabileascǎ tema care urmează să fie aleasǎ la următoarea reuniune a acesteia, respectiv în data de 10 iunie a.c., la Sofia.

Pentru fundamentarea propunerii temei „Reducerea dependențelor legate de aprovizionarea cu energie în regiunea Europei de Sud-Est”, deputatul Ionuţ Sǎvoiu a menţionat cǎ  „exemplul Mării Negre este relevant în acest sens, deoarece prezintă numeroase oportunități pentru a oferi o nouǎ  şi sigurǎ sursă de aprovizionare a energiei şi a tranzitului. Aşa cum bine ştim, România este pregǎtitǎ sǎ asigure aportul necesar pentru a consolida / a moderniza infrastructura energeticǎ  în regiunea Mării Negre.

De asemenea, Coridorului Sudic al Gazelor avansează într-un ritm optim și în curând Europa ar putea beneficia de o nouă sursă de gaz. Va trebui sǎ fim pregǎtiţi pentru etapele următoare în a permite gazelor să fie furnizate liber pe piață și pentru a reduce dependențele legate de aprovizionare, precum şi alte vulnerabilități.

Totodatǎ, aprovizionarea GNL Transatlantic (Gaz Natural Lichefiat) devine din ce în ce mai mult o soluție viabilă, inclusiv pentru Europa Centrală și de Est – Regiunea Europei de Sud-Est.”

 În susţinerea temei, deputatul PSD a mai adǎugat faptul cǎ: „Trebuie sǎ avem în vedere importanța menținerii unui rol activ în sprijinirea reformelor din sectorul energetic în toate statele partenere din Comunitatea Energiei. Un exemplu concret în acest sens este proiectul interconectorului de gaz Iași-Ungheni, inaugurat recent, care furnizeazǎ Republicii Moldova nu numai un flux fizic, ci şi  un mijloc de a reduce vulnerabilitățile care decurg din supra-dependența de import. Sunt depuse  în continuare eforturi majore pentru prelungirea acestei conducte până la Chișinău.”

Background information:

Adunarea Parlamentară a SEECP a fost constituită cu ocazia Sesiunii inaugurale care a avut loc la Bucureşti în perioada 9-11 mai 2014. Anteriorul format, cel de dimensiune parlamentară, a fost concretizat prin întâlniri ale preşedinţilor parlamentelor statelor participante la Proces.

 Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) a fost lansat în iulie 1996, ca o expresie a solidarităţii dintre statele din zonă, cu ocazia reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele din Europa de Sud-Est. Este singurul forum din această zonă provenit din şi gestionat de ţările din regiune, care, în prezent, sunt în număr de 12, respectiv: Albania, Bulgaria, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Serbia, Turcia (ţări fondatoare), Bosnia şi Herţegovina (2001), Croaţia (2004), Republica Moldova (2006), Muntenegru (2007) şi Slovenia (2010).

Principalul obiectiv al AP SEECP îl constituie consolidarea  eforturilor de cooperare şi coordonare ale parlamentelor statelor participante la SEECP în scopul de a promova şi a asigura pacea, stabilitatea, solidaritatea şi buna cooperare de vecinătate în regiune, în interesul cetăţenilor şi ţărilor acesteia, precum şi al Europei în general.

22 martie 2016

Be Sociable, Share!

COMUNICAT DE PRESĂ – extinderea ariei de acoperire a reţelelor de telefonie mobilǎ şi asigurarea acestor servicii în satele Butoiu de Jos şi Butoiu de Sus din comuna Hulubeşti, judeţul Dâmboviţa

Urmare a discuţiei purtate cu Viceprimarul comunei Hulubeşti, domnul Ion CURSUREANU, candidat la funcţia de Primar, referitoare la satele Butoiu de Jos şi Butoiu de Sus care nu se aflǎ în aria de acoperire a operatorilor de telefonie mobilǎ, am depus la Camera Deputaţilor în data de 21 martie a.c. Întrebarea nr. 9551A/22.03.2016 adresată Ministrului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţionalǎ, domnul Marius – Raul BOSTAN.

Întrebarea vizeazǎ extinderea ariei de acoperire a reţelelor de telefonie mobilǎ şi asigurarea acestor servicii în satele Butoiu de Jos şi Butoiu de Sus din comuna Hulubeşti, judeţul Dâmboviţa.

Vǎ ataşez conţinutul integral al Întrebǎrii nr. 9551A/22.03.2016, care se poate gǎsi şi pe site-ul Camerei Deputaţilor  (www.cdep.ro).

i9551A_lipsa semnal telefonie mobila satele Butoiu de Sus si Butoiu de Jos_Min Comunicatiilor

ÎNTREBARE  

Adresată: Domnului Ministru MARIUS – RAUL BOSTAN

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţionalǎ

      

 De către dl. Deputat: IONUŢ CRISTIAN SĂVOIU

Circumscripţia electorală: 16

Colegiul electoral: 7

Grupul parlamentar: PSD

 

Obiectul întrebării: Asigurarea ariei de acoperire a reţelelor de telefonie mobilǎ în satele Butoiu de Jos şi Butoiu de Sus din comuna Hulubeşti, judeţul Dâmboviţa

 

Domnule Ministru, 

Hulubești este o comună situatǎ în zona colinarǎ central-vesticǎ a județului Dâmbovița, fiind formată din satele Butoiu de Jos, Butoiu de Sus, Hulubești (reședința), Măgura și Valea Dadei.

Comuna se află în sud-vestul județului, la 35 km de reședința Târgoviște, pe teritoriul ei intersectându-se șoselele județene DJ 702A și DJ 702D, care o leagă de Crângurile de Sus pe DN 7 și de Dragomirești, pe DN 72A.

Comuna Hulubeşti însumeazǎ o populaţie de aproximativ 3.483 locuitori în aproximativ 1.136 gospodǎrii, precum şi 12 obiective social-culturale (şcoli, biserici, grǎdiniţe, dispensare, primarie, poliţie).

 

Având în vedere cǎ :

Satele Butoiu de Jos şi Butoiu de Sus nu se aflǎ în aria de acoperire a operatorilor de telefonie mobilǎ, iar numǎrul persoanelor afectate este unul semnificativ, vă solicit rǎspuns la urmǎtoarele întrebǎri:

 

Poate fi extinsǎ aria de acoperire a reţelelor de telefonie mobilǎ pentru satele Butoiu de Sus şi Butoiu de Jos din comuna Hulubeşti, judeţul Dâmboviţa?

Ce demersuri trebuie îndeplinite de autoritǎţile locale şi judeţene pentru ca aceastǎ solicitare a cetǎţenilor sǎ poatǎ sǎ fie pusǎ în practicǎ cât mai urgent?

 

Solicit răspuns scris.

Cu deosebitǎ consideraţie,                                                        

                                                                                           Deputat Ionuţ Cristian SĂVOIU

 Data: 21.03.2016

Be Sociable, Share!

Reuniunea Comisiei generale economie, infrastructură şi energie a Adunării Parlamentare a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, de la Sofia

În perioada 11-12 martie 2016 va avea loc la Sofia reuniunea Comisiei generale economie, infrastructură şi energie a Adunării Parlamentare a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (AP SEECP) a cărei Preşedinţie revine, pentru mandatul în curs, unui reprezentant al Parlamentului bulgar.

Programul reuniunii include, între altele, prezentări şi dezbaterea şi adoptarea unui raport şi a unei rezoluţii al căror conţinut este legat de tema „Îmbunătăţirea infrastructurii în Europa de sud-est – accelerarea proiectelor prioritare”.

Voi participa la reuniunea AP SEECP din partea Camerei Deputaţilor în calitate de reprezentant al Delegaţiei Parlamentului României.

Be Sociable, Share!